Gel Veinosan 150ml Faunus Plant
Ulei de Maghiran, bio, 10ml, Saimara
Obiceiuri alimentare sănătoase: introducerea grăsimilor bune în dietă
Unul dintre cele mai greșit înțelese sfaturi pe care le auzim zilnic este interpretat eronat chiar și în prezent, când tranzităm vremuri în care informația abundă pretutindeni. Acest sfat se referă la consumul de grăsimi, iar sugestia pe care o primim din partea mass mediei este un incompletă: ni se propune adoptarea unui stil de alimentație „low-fat” și limitarea cantității lor până aproape de excludere. Sfatul este incomplet, întrucât limitarea consumului de grăsimi este un obicei cât se poate de bun pentru organism, însă trebuie să specificăm faptul că acest caz particular se aplică „grăsimilor rele”. Pentru ca acestea să își îndeplinească rolul benefic trebuie să facă parte din categoria „celor bune” și da, este necesar ca ele să fie introduse în meniul zilnic.
Majoritatea consideră că toate tipurile de grăsimi sunt dăunătoare, fără a chestiona cât de puțin acest aspect. De asemenea, multe persoane nu știu faptul că organismul are nevoie de grăsimi pentru a funcționa normal sau că ele reprezintă o sursă importantă de energie pentru toate celulele corpului. Unul dintre dezavantajele acestei grupe alimentare este cauzat chiar de denumirea sa, fapt care dă naștere sentimentului de respingere, pe principiul nefondat conform căruia dacă mănânci grăsimi te vei îngrășa și, implicit, starea ta de sănătate va fi una precară.
Categorii de grasimi
Există mai multe categorii de grăsimi și tot atâtea surse din care acestea pot fi procurate. Principala caracteristică ce le diferențiază este originea lor: ele pot fi animale sau vegetale. După cum am menționat anterior, aceste două categorii se împart, la rândul lor în grăsimi care trebuie incluse în alimentație (nesaturate: mononesaturate, polinesaturate, acizi grași omega 3 și omega 6) și grăsimi al căror consum trebuie redus considerabil (saturate, hidrogenate). De menționat este faptul că grăsimile trebuie ingerate foarte aproape de forma lor naturală, fără a fi preparate termic (sau dacă se optează pentru gătire, temperaturile nu trebuie să fie foarte ridicate).
Grăsimile nesănătoase pot fi:
- • saturate (și sunt, de obicei, de origine animală și se găsesc în carne, untură și alimente lactate)
- • hidrogenate (cele care se obțin din uleiuri cu ajutorul unor procedee chimice). Cele două categorii de grăsimi devin solide la temperatura camerei.
Grăsimile sănătoase, (nesaturate):
- • Mononesaturate: se găsesc într-o varietate de alimente și uleiuri. Ele se mențin în formă lichidă și la temperatura camerei.
- • Polinesaturate: se găsesc în uleiuri și plante. Ca și cele mononesaturate, se păstrează în formă lichidă la temperatura camerei.
- • Acizii grași omega 3 și omega 6: sunt esențiali (nu pot fi sintetizați de organism și trebuie introduși prin alimentație) și se regăsesc în peștele oceanic (somon, macrou, sardine, ton, hering), în nuci, măsline și în semințe (de in, de chia și de susan).
Exemple de uleiuri mononesaturate și polinesaturate sunt: uleiul de cocos, de arahide, de floarea soarelui, avocado, nuci, migdale, caju.
Beneficiile grăsimilor bune în alimentație se numără:
- • Reducerea riscurilor afecțiunilor cardiovasculare,
- • Prevenirea bolilor inflamatorii articulare și a artritei,
- • Protejarea organismului împotriva demenței și a Alzheimerului,
- • Scăderea nivelului colesterolului rău (LDL). Colesterolul este o substanță similară grăsimii, produsă de organism, care ajută la producerea unor hormoni. Acesta este dăunător doar atunci când consumul produselor de origine animală este crescut și trece de un anumit prag,
- • Furnizarea de grăsimi pe care organismul nu le poate produce singur,
- • Susținerea absorbției vitaminelor liposolubile și a unor acizi în organism (A, D, E, K),
- • Reglarea sistemelor: nervos, hormonal și imunitar,
- • Controlul nivelului de insulină din sânge,
- • Scăderea riscului apariției de diabet zaharat de tip 2 sau ameliorarea bolii,
- • Îmbunătățirea aspectului pielii, unghiilor și părului,
- • Susținerea bunei funcționări a creierului,
- • Reducerea mediului inflamator din organism,
- • Protejarea sistemului nervos împotriva radicalilor liberi,
- • Stimularea metabolismului,
- • Reglarea echilibrului hormonilor sexuali.
Efectele nocive cauzate de eliminarea grăsimilor din alimentație:
- • depresia
- • nervozitatea
- • diabetul
- • bolile cardiovasculare
- • foamea exagerată
- • deficitul de memorie și atenție
- • deficiențele în funcționarea vezicii biliare.
Moderația și diversitatea trebuie să reprezinte baza oricărui stil de nutriție, indiferent de modul în care alegem să ne hrănim și de paleta de categorii alimentare din care ne procurăm resursele necesare bunei funcționări a sistemelor corpului. Echilibrul unei diete sănătoase este dat de consumul de produse din toate grupele alimentare (împărțite în 3 mese principale și 2 gustări), fără a exclude nici măcar grăsimile sau zaharurile (care trebuie preluate preponderent din fructe, sub formă de fructoză).
Autor: Madalina Todut